Catalin Predoiu (Facebook CP)

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, joi, la Realitatea Plus, că ministerul pe care îl conduce și Guvernul păstrează obiectivul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), dar că în acest moment nu există şanse pentru materializarea unui asemenea demers, potrivit Agerpres.

„Guvernul şi implicit Ministerul Justiţiei păstrează acest obiectiv, de a desfiinţa Secţia specială, de a fi desfiinţată această secţie. Aţi vorbit de un proiect respins în Parlament. Este un proiect iniţiat de parlamentari ai USR, proiect pentru care am votat în Parlament, ca parlamentar, dar respingerea acestui proiect confirmă, din păcate, ceea ce am anticipat şi spun de multe zile, în ciuda unor critici pe care le înţeleg, ale unor persoane care sunt, din justiţiei chiar, nerăbdătoare să vadă această secţie desfiinţată. Am anticipat faptul că e imposibil în acest moment, cu această majoritate, să treci un astfel de proiect prin Parlament”, a declarat Cătălin Predoiu în cadrul unei emisiuni la Realitatea Plus.

Ministrul Justiţiei a precizat faptul că SIIJ nu poate combate corupţia din sistemul judiciar, pentru că e formată doar dintr-un mic nucleu de procurori, localizat în Bucureşti, fără un aparat corespunzător şi fără dotări.

„Secţia aceasta nu-i făcută să combată corupţia ci, cumva, „să pună capacul pe oală”, cum se spune şi asta e principala mea preocupare. (…) Prin modul în care a fost constituită, această secţie este incapabilă să facă anticorupţie în sistemul judiciar, pentru că ea pentru asta a fost constituită, chipurile”, a adăugat acesta.

Predoiu a afirmat că presiunile asupra justiţiei au început cu mai mulţi ani în urmă, prin denigrare şi compromiterea mediatică a instrumentelor legislative, în primul rând a codurilor penale. În opinia sa, ani de zile s-a construit ideea că legile justiţiei nu sunt bune, că întreg sistemul de ordine publică şi de aplicare a legii este unul abuziv şi că toţi inculpaţii ar fi fost, de fapt, subiectul unor abuzuri, în condiţiile în care cvasitotalitatea procedurilor s-au desfăşurat în legalitate, iar expertiza în anticorupţie şi aplicare a legii era cerută de către colegii din Uniunea Europeană, potrivit Agerpres.