sursa: Facebook

Pe 5 iunie 1883, compozitorul și dirijorul român Ciprian Porumbescu încetează din viață. Acesta a murit de tuberculoză și, deși plecase în Italia, a murit în satul său natal, în județul Suceava. 

Compozitorul Ciprian Porumbescu s-a născut la 14 octombrie 1853, în comuna Şipotele Sucevei, judeţul Suceava, fiind fiul preotului Iraclie Porumbescu.

A făcut studii muzicale în localitatea natală, în perioada 1859-1864, cu Carol Miculi , apoi la Ilişeşti, cu Simon Mayer (vioară) şi la Suceava, cu Ştefan Nosievici.

”Graţia şi claritatea primelor bucăţi compuse de el pentru pian, pentru vioară şi pian sau pentru cor pe două voci mărturisesc un talent precoce, care avea să dea naştere mai târziu unor lucrări de nobilă ţinută artistică. I se deschideau treptat ochii asupra unei lumi noi şi aproape nemărginite, lumea muzicii”, scrie muzicologul George Sbârcea în cartea sa ”Ciprian Porumbescu – Un cântăreţ al neamului”.

A urmat apoi cursurile Institutului teologic din Cernăuţi, unde a studiat armonie şi dirijat de cor, precum şi cursuri la Konservatorium fur Musik und darstellende Kunst din Viena, unde a studiat armonie cu Anton Bruckner.

Ciprian Porumbescu a susţinut năzuinţele românilor din Bucovina, aflată în componenţa Imperiului Austro-Ungar, a făcut parte din societatea studenţească ”Arboroasa”, a compus un imn al acesteia, precum şi alte cântece menite a fi interpretate la seratele muzical-literare care se ţineau săptămânal. A scris articole în ”Gazeta Transilvaniei” şi, în pofida stării sale de sănătate şubrede, era prezent la conferinţe, la şezători literare, la acţiuni social-culturale ale românilor.

Pentru activitatea desfăşurată de societatea ”Arboroasa”, spre finele anului 1877 Ciprian Porumbescu şi alţi câţiva membri ai acestei societăţi au fost arestaţi şi întemniţaţi, timp de aproape trei luni, în închisoarea din Cernăuţi. Perioada petrecută în închisoare i-a agravat starea plămânilor deja bolnavi.

Aflat la studii la Viena, participă la întrunirile asociaţiei academice ”România jună”, al cărei membru devenise. A compus şi primul imn al ”României june”, intitulat ”Imnul Unirii”, pe text de Andrei Bârseanu, care avea să se răspândească rapid, atât în România cât şi în provinciile istorice româneşti.

A fost dirijor al corurilor societăţilor ”Arboroasa” din Cernăuţi (1875-1877), ”România Jună” din Viena (1879-1881), ”Reuniunea română de gimnastică şi cânturi” din Braşov (1881-1882), precum şi al corului Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Braşovului (1881-1882). A fost, de asemenea, profesor de muzică la şcolile române din Braşov (1881-1882).

De la Viena a venit la Braşov, unde, de la începutul anului 1881, a lucrat la opereta ”Crai nou”, pe text de Vasile Alecsandri. La cele două spectacole de premieră, din 27 şi 28 februarie 1882, opereta ”Crai nou” s-a bucurat de un succes răsunător.

Dintre numeroasele sale creaţii amintim: ”Cvintet de coarde cu flaut” şi ”Cvintet de coarde” (1875), ”Reverie” (1880), celebra ”Baladă pentru vioară şi pian” (1880), ”Hora Braşovului” (1881), ”Rapsodie română” (1882).

Bolnav de tuberculoză, cu sănătatea din ce în ce mai şubredă, Ciprian Porumbescu a plecat în toamna anului 1882 în Italia, unde a stat îndeosebi la Veneţia. În pofida şederii în Italia, boala sa a continuat să se agraveze, iar în februarie 1883, Ciprian Porumbescu s-a întors la Stupca, unde s-a şi stins din viaţă, în casa părintească, 6 iunie 1883. A fost înmormântat la Stupca, sat care astăzi îi poartă numele.

View this post on Instagram

#Astazi în istorie: #6iunie1883 A încetat din viaţă compozitorul si dirijorul roman Ciprian Porumbescu. Compozitorul Ciprian Porumbescu s-a născut la 14 octombrie 1853, în comuna Şipotele Sucevei, judeţul Suceava, fiind fiul preotului Iraclie Porumbescu. Peste câţiva ani, familia preotului avea să se mute la Stupca, tot în judeţul Suceava. A făcut studii muzicale în localitatea natală, în perioada 1859-1864, cu Carol Miculi (teorie-solfegii), apoi la Ilişeşti, cu Simon Mayer (vioară) şi la Suceava, cu Ştefan Nosievici (teorie-solfegii şi armonie). ''Graţia şi claritatea primelor bucăţi compuse de el pentru pian, pentru vioară şi pian sau pentru cor pe două voci mărturisesc un talent precoce, care avea să dea naştere mai târziu unor lucrări de nobilă ţinută artistică. I se deschideau treptat ochii asupra unei lumi noi şi aproape nemărginite, lumea muzicii'', scrie muzicologul George Sbârcea în cartea sa ''Ciprian Porumbescu – Un cântăreţ al neamului''. A urmat apoi cursurile Institutului teologic din Cernăuţi (1873-1877), unde a studiat armonie şi dirijat de cor, precum şi cursuri la Konservatorium fur Musik und darstellende Kunst din Viena (1879-1881), unde a studiat armonie cu Anton Bruckner. În paralel a urmat cursurile facultăţilor de filosofie ale Universităţii din Cernăuţi (1878-1879) şi Universităţii din Viena (1879-1881). În prima zi a lunii mai din anul 1874, a cântat împreună cu corul seminariştilor, la uşa biroului rectorului, noua sa compoziţie intitulată ''Cântec de Mai''. Ciprian Porumbescu a susţinut năzuinţele românilor din Bucovina, aflată în componenţa Imperiului Austro-Ungar, a făcut parte din societatea studenţească ''Arboroasa'', a compus un imn al acesteia, precum şi alte cântece menite a fi interpretate la seratele muzical-literare care se ţineau săptămânal. A scris articole în ''Gazeta Transilvaniei'' şi, în pofida stării sale de sănătate şubrede, era prezent la conferinţe, la şezători literare, la acţiuni social-culturale ale românilor.

A post shared by Istoria Zilei (@istoriazilei) on