activități, grup
Activități în grup (sursa foto: HASSAN ALQASSAB / Youtube)

Acum mai bine de o sută de ani, în 1913, un experiment al lui Maximilien Ringelmann a stârnit o largă discuție. Conform cercetărilor profesorului și inginerului francez, puși să tragă mai mulți de o frânghie, subiecții au avut un efort colectiv mai slab decât suma eforturilor individuale ale tuturor. Atunci s-a ridicat întrebarea: De ce atunci când suntem într-un grup tindem să performăm mai slab decât pe cont propriu?

Un experiment adânc înrădăcinat în istoria științifică

Maximilien Ringelmann, profesor și inginer în științe agronomice în Franța sfârșitului de secol XVIII și începutului de secol XIX, pe lângă numeroasele sale cercetări în domeniul său de specializare, a fost artizanul uneia dintre primele descoperiri din domeniul Psihologiei Sociale.

Unii chiar l-au creditat ca ”părintele Psihologiei Sociale”.

Ce a făcut Ringelmann pare simplu în primă fază, dar concluziile sunt mai importante în acest context. Practic, profesorul și-a pus studenții de la școala agricolă din Grand-Jouan să tragă de o frânghie, separat, dar și în grup.

Profesorul a înregistrat efortul exercitat în cazurile individuale, dar și cele de grup și a constatat că, paradoxal, grupul a avut rezultate mai slabe decât suma efortului studenților luați individual.

Puterea exercitată asupra frânghiei scădea proporțional cu cât mărimea grupului creștea. Descoperirile compilate au dat naștere efectului Rigelmann, denumit generic Lene socială (”Social Loafing”).

lene, socială
Lene Socială (sursa foto: Wikimedia Commons)

De ce se produce acest efect?

Inițial, psihologii au considerat că aflat într-un grup, individul se coordonează mai slab. Ulterior, cercetătorii au mizat pe aspectul numeric: cu cât sunt mai mulți indivizi, cu atât se încurcă mai mult unii pe ceilalți.

Adevărul este că, în urma unei analize comprehensive asupra studiilor pe această temă, s-a stabilit că fenomenul se produce indiferent de societate sau cultură.

Atunci, care este cea mai apropiată explicație de adevăr? Greu de stabilit. Individul poate să nu se implice ca atunci când este singur și pentru că ar putea fi considerat ”oaia neagră” a grupului, cel care duce ”greul”.

Alteori, oamenii pur și simplu nu posedă o conștiință de sine îndeajuns calibrată pentru a putea să își dea seama cât trebuie să se implice într-o sarcină de grup.

efectul, ringelmann
Efectul Ringelmann (sursa foto: Wikimedia Commons)

Cum putem combate fenomenul?

Oricare ar fi modul de manifestare al fenomenului în cadrul grupului, o bună strategie de combatere a acestuia este reprezentată de identificarea performanței într-un mod obiectiv.

De aici derivă și o a strategie de combatere și anume, stabilirea unui scop individual cât mai clar. Dacă știm ce țintim în cadrul grupului și știm și ca individ cum vrem să evoluăm în grup, putem să preluăm controlul asupra Lenei Sociale.

Cercetările au arătat că sportivii au rezultate mai bune dacă performanța lor individuală le este monitorizată îndeaproape și comunicată, chiar dacă felul în care performează avea repercusiuni asupra echipei.

Un alt mod de combatere este simpla percepere individuală a sarcinii ca fiind provocatoare. Individul percepe astfel că performanța sa este indispensabilă grupului și se motivează.

Un ultim mod de a ține sub control Lenea socială este prin valorizarea puternică a grupului de referință. Când membrii se identifică unii cu ceilalți la nivel grupal, apare faimosul ”spirit de echipă” iar performanța crește.

”No Loafing” (Fără pierderea vremii la muncă)

Diferențele între oameni în manifestarea fenomenului

O serie de trăsături de personalitate ne protejează de manifestarea Lenei Sociale. Indivizii conștiincioși și responsabili sunt mult mai puțin afectați de acest fenomen.

Totodată, oamenii care au o structură narcisistă, gândindu-se mereu la propriul interes și propria persoană, au șanse mai slabe să fie afectați de acest fenomen. Explicația este că fiind plini de sine, narcisiștii își vor valoriza doar propria lor contribuție asupra performanței, nebăgând-o în seamă pe cea grupală.

În ceea ce privește diferențele între genuri, femeile se lasă mai puțin antrenate de acest fenomen. Odată cu vârsta, bărbații sunt mult mai ușor de ”prins” în Lenea socială, spre deosebire de femei.

experiment, lene, socială
Experimentul Lenei Sociale (sursa foto: Nati Stander / Youtube)

Inspirat din: Psihologie și psihopatologie socială / Laurențiu Mitrofan, Emil-Răzvan Gâtej. – București. Editura S.P.E.R., 2019

LĂSAȚI UN MESAJ

Te rugăm lasă un comentariu!
Numele tău