Biserica Ortodoxă sărbătorește azi Înălțarea Domnului, sărbătoare rânduită în joia în care se împlinesc 40 de zile de la Înviere. Tot astăzi este sărbătorită și Ziua Eroilor, proclamată ca sărbătoare naţională prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.

Legat de această zi există și un memorial, astăzi pe nedrept uitat, aflat în mijlocul Bărăganului. Este vorba de Memorialul „Priveghere la Mormânt”, construit de foștii deținuți politici în anii de după căderea comunist.

Monumentul este amplasat în imediata vecinătate a mănăstirii Balaciu, distrusă de comuniști după 1950 prin transformarea ei în colhoz, și nu departe de Piscul Crăsanilor, o movilă ce domină întinderea monotonă și aridă a Bărăganului. Acolo se află ruinele străvechii cetăți Hellis („Cetatea Soarelui”), unde documentele atestă ca regele geților, Dromichetes, l-a făcut prizonier pe marele rege Lisimah. Ruinele au fost investigate în anii 1930 de Vasile Pârvan.

Dupa 1990, ieromonahul Adrian Făgețeanu, fost deținut politic și mare duhovnic al Ortodoxiei românești, a avut inițiativa refacerii mănăstirii Balaciu. Tot atunci, Părintele Adrian proiecta și un memorial intitulat „Mormântul celor fără de mormânt”, dedicat tuturor eroilor neamului românesc al caror mormant nu este cunoscut.Între 1992 si 1995, sub egida Asociației Foștilor Deținuti Politici – București, și Asociației Studenților Creștini-Ortodocși din România, s-a desfășurat, trei veri la rând, o tabără de muncă voluntară, prima de acest fel în România de dupa 1989, prin care au trecut numeroși foști detinuti politici, care au muncit alături de studenți veniți ca voluntari. Conducătorul taberei de muncă a fost Emanoil Paraschivaș, fost deținut politic.

Realizat dupa planurile arhitectului deținut-politic Anghel Marcu, monumentul situat între Mănăstirea Balaciu și Cetatea Hellis este conceput ca un imens platou circular de beton, cu diametrul de 20 m, pe marginea caruia sunt amplasate scaune de priveghere, tot din beton, aidoma sactuarelor dacice de la Sarmisegetusa. In centrul acestui disc uriaș se află un sarcofag și o cruce de marmură. O mica portiune circulara în jurul sarcofagului adăpostește pământ din toate locurile unde au avut loc bătălii ori au murit martiri ai poporului român: Sarmisegetusa, Podul Inalt, Războieni, Călugareni, Prunaru, Câmpia Turzii, Majadahonda (Spania), Jilava, Aiud, Canalul Dunare-Marea Neagra etc…

Foşti deţinuţi politici la inaugurarea Mormântului Celor Fără de Mormânt (Balaciu, Înălţare 1996): 1 – Constantin Iorgulescu, 2- Eugen Bălaşa, 3 – Remus Anghelescu Timoceanu, 4 – Constantin Anghelescu, 5 – Dimitrie Paceag („Gandhi”), 6 – Nicolae Mazăre, 7 – Petru C. Baciu, 8 – dr. Constantin Iulian, 9 – Mişu Dumitrescu, 10 – Mircea Dumitrescu, 11 – Vasile Roşu, 12 – Titi Dobre, 13 – Gheorghe Olariu, 14 – Constantin Tănăsescu, 15 – Virgil Totoescu, 16 – Gheorghe Jijie, 17 – Jenică Popescu, 18 – Emanoil Paraschivaş („Bunicul”) – comandantul taberei de la Balaciu.

In liniștea specifica întinderilor seci ale Bărăganului, priveliștea acestui memorial este una tulburătoare.

Inaugurarea s-a făcut în ziua de Înălțare a anului 1995, în prezența unui mare număr de foști deținuți politici.

Din 1996, în fiecare an, de Ziua Înălțării Domnului (Ziua Eroilor), foștii luptători anticomuniști stabiliseră o adevărată tradiție în organizarea unui pelerinaj la Balaciu.