Sursă foto: Pixabay

Ne intoarcem de maine, oficial, la o viata aproape normala. Cel mai probabil, peste inca 10 zile, restrictiile vor fi ridicate in totalitate.
Cei care nu si-au construit naratiunea de eroi care salveaza vieti stand acasa, vor putea sa se uite in urma cu manie (sau cu amuzament) la cedarile liberticide pe care le-au acceptat atatia semeni, in speranta unei sigurante sanitare iluzorii fata de un risc de imbolnavire care s-a dovedit a fi o farsa, un hoax daramator pentru credibilitatea stiintei mediale si un bias cognitiv jenant pentru enoriasii zeului de carton denumit covid-19.

  • text de Gheorghe Piperea

Lipsa unei declaratii oficiale de instituire a starii de epidemie probeaza cu asupra de masura „profesionalismul” unor autoritati carora atat de multi naivi le-au acordat incredere.

Idolii de carton, in halate birocratice, vor fi doborati de pe soclu chiar de catre cei care i-au urcat acolo – eroii anonimi in armura (nu prea) stralucitoare, care au fost facuti sa creada ca salveaza omenirea purtand ostentativ masti (chiar si cand alearga in parc sau cand merg cu bicicleta/trotineta electrica) si care au facut din masca un semn al sfinteniei covidule (=covid + credul). Acestia sunt exact aceeasi „eroi” care au fost facuti sa creada acum 3 ani ca salveaza Romania de corupti si care acum asista pasiv la recrudescenta in Romania a coruptiei si a infractionalitatii organizate.

Despre saracia, foametea si inegalitatile economice generate sau agravate de „inteleptele” decizii luate de autoritatile pandemice vom vorbi de-acum incolo zi de zi, ora de ora. Nu asta vreau sa pun acum in discutie – va veni rapid si vremea lamentatiilor si breichiniuz-urilor pe aceste teme.

Ce vreau sa pun acum in discutie, caci este grav si urgent, este lipsa de „arme” juridice cu care ne vom confrunta curand in adevarata lupta care se va da pentru drepturi, libertati si, mai ales, pentru dreptate.

Iata doua dintre aceste mari probleme juridice (cu enorm impact economic, social si psihologic): coruptia si criminalitatea organizata si abuzul de putere economica.

1. Coruptia si criminalitatea organizata au explodat in perioada pandemiei, tocmai pentru ca masurile luate de autoritati au fost o buna „perdea” in spatele carora s-au putut (re)face averi, aranjamente de putere si jocuri politice.

Cele peste 40 de dosare de coruptie anchetate de DNA in legatura cu achizitiile publice de echipamente si dispozitive medicale de protectie contra pandemiei (anchete facute, din nou, cu laudatul ajutor al SRI, despre care noul sef al DNA spune ca e prevazut de lege …) sunt orientate catre conducerea securistica a Unifarm.

Aceste dosare au ramas oarecum nevazute, dar vor exploda curand, fix in fata celui mai de incredere birocrat roman (evident, voi reveni cu amanunte asupra acestui aspect atunci cand va fi venit momentul).

La fel, vor redeveni breichingniuz cazurile de proxenetism, pedofilie si alte pioase infractiuni care se savarsesc cu acordul sau chiar sub protectia sefilor militieni, militari sau securisti, si a politicienilor ori chiar a popilor.

Magistratii fie se vor considera debordati de volumul de activitate si vor pescui din nou sentimente, deplangandu-si soarta grea si cerand din nou ajutorul strazii sau al neo-sekuritatii, fie vor da drumul numai acelor dosare care „trebuie”. Evident, vor clama din nou independenta si vor insista pe competenta lor exclusiva de a spune dreptul si a face dreptate (realitatea este, insa, ca aceasta competenta este exercitata doar cu acordul si dupa canoanele ONG-urilor globaliste si al activistilor militanti din propria ograda, care au cotropit chiar si instantele europene in ultima vreme).

Evident, magistratii vor lasa neacoperite, din lipsa de „resurse umane”, cele mai grave si mai nocive infractiuni savarsite in grupuri criminale – importul si depozitarea deseurilor si reziduurilor industriale, taierea padurilor, evaziunea fiscala si spalarea de bani la nivelul corporatiilor globale. Dar, in acelasi timp, toata „lumea buna” autoritarista va suspecta de frauda orice IMM si orice simplu contribuabil, chiar si pentru datorii de 2 lei sau pentru datorii inventate.

Conceptul de dreptate, fara de care increderea in justitie nu exista, la fel cum nu exista increderea in viitor, va fi ignorat in continuare de un sistem care a pus in centrul sau magistratul si nu justitiabilul. Justitia va ajunge, din nou, sa fie facuta de structuri secrete si sectare ale neo-sekuritatii.

De aceea, de urgenta, trebuie (re)introduse in Romania Curtile cu juri in toate aceste domenii penale, in asa fel incat cetateanul obisnuit, in calitate de jurat, sa fie implicat nemijlocit in actul de dreptate, in care sa spuna ce e drept si ce nu e drept, conform cu constiinta sa si cu bunul sau simt comun.

2. Abuzul de putere economica, dintre care cele mai grave si cel mai odioase sunt cele practicate de banci, de societatile de asigurari, de furnizorii de utilitati si de lanturile de supermarket-uri, va agrava ceea ce deja devenise o enorma problema, inainte de pandemie : inegalitatea economica si saracia, determinate de supra-indatorarea simplilor particulari sau a IMM-urilor.

Pandemia a adus, in plus, milioane de someri si sute de mii de falimente ale IMM-urilor. Evident, vor fi nu doar fluvii, ci chiar tsunami-uri de procese pe aceste teme, incepand cu falimentele (care sunt proceduri judiciare) si continuand cu executarile silite (legislatia noastra permite, in mod cu totul anti-democratic, ca simplele contracte sau facturi sa fie puse direct in executare, printr-o aprobare formala de catre judecator, fara proces propriu-zis, contractele in sine fiind titluri executorii) ori cu cererile de echilibrare a contractelor.

Vor fi si enorm de multe procese de malpraxis medical. Vor fi si procese de tip class action. In ritmul actual, decelerat catre zero de greva magistratilor si de perioada pandemica, aceste procese se vor judeca peste ani si ani de zile.

Independenta si impartialitatea magistratilor vor fi rara avis, caci sistemul nostru judiciar s-a invatat sa fie partinitor (dar cu aparenta legalista) cu marii detinatori ai puterii economice si cu marii feudali ai tehnocratiei.

Celor care se vor fi oripilat fatarnic relativ la aceasta afirmatie le reamintesc seminariile de la Sinaia, unde judecatorii au fost invatati de Isarescu et co. si de avocatii bancilor cum sa nu le dea castig de cauza consumatorilor.

De asemenea, le reamintesc ipocritilor ca, recent, o instanta din Bucuresti a dat castig de cauza unei banci care fusese acuzata de ANPC ca si-a batut joc de consumatori prin plimbarea creditelor pe la diverese fantome de prin Olanda. Respectiva banca si-a batut joc chiar si de Statul roman, prin „optimizarea fiscala”, dar asta e o poveste care tine de pct.1 de mai sus. Motivul acestei „intelepte” solutii? Raspunderea contraventionala s-a prescris (sigur ca da, raspunderea contraventionala a celor 300 de mii de insi care au fost amendati cu minimum 2.000 de lei pentru ca au uitat sa bifeze o casuta pe declaratia pe proprie raspundere ca se duc la piata, nu beneficiaza de aceeasi clementa a judecatorilor…), iar offshore-urile olandeze nu se supun dispozitiilor autoritatilor romane (deci, implicit, pot sa faca ceva pe ordinea de drept din Romania).

In fine, le reamintesc prefacutilor ca aceleasi instante romane permit Fiscului sa stea cu fundul pe dosare 5 ani, sa nu faca nimic pentru a colecta CASS de la simpli cetateni, si sa vina ca niste flori sa ceara plata retroactiva, cu penalitati triple si dintr-o data, a unei contributii despre care simplul cetatean știa ca nu ii este aplicabila/imputabila, de vreme ce platise, an de an, impozite, fara ca fiscul sa ii atraga atentia vreodata ca are de platit si CASS (nota – aceste venituri ale statului se evidentiaza pe aceeasi declaratie, denumita, ironic, „declaratie unica”).

In toate aceste procese, dar mai ales in procesele de tip class action, este necesara introducerea Curtilor cu Juri.
Dreptatea, valoare suprema pe care se intemeiaza Statul roman, democratic si social (a se vedea art. 1 alin. 4 din Constitutie), nu va putea fi facuta decat cu participarea simplilor cetateni la judecarea acestor procese, care vor utiliza, in cantarirea acestei valori, bunul simt comun si propria constiinta morala.

In filmele americane vedeti mereu declaratia de la finalul unui proces, facuta de judecator: justice has been served.
Un sistem judiciar centrat pe nevoile magistratului, si nu pe nevoile justitiabilului, dintre care cele mai importante sunt nevoia de dreptate si nevoia de incredere in justitie, nu va servi dreptatea in noile conditii, mai ales daca se va apela masiv la digitalizare.

Dreptatea este un concept uman, si nu unul birocratic sau digital-aseptic.

Pentru potentialii critici ai conceptului de Curti cu Juri : in afara de faptul ca juridicizarea fenomenului economic sau social nu este o garantie a dreptatii, ci o cale sigura catre afundarea in tehnicalitati si catre aneantizarea increderii omului de rand in sistemul de justitie, vreau sa atrag atentia asupra sistemului juridic american, pe care il laudam cu totii (desi nu este chiar de laudat mereu) si chiar asupra sistemului juridic francez (de unde, de sute de ani, importam legislatie si proceduri judiciare), care au Curti cu Juri si care genereaza cote inalte de incredere in actul de justitie.

De altfel, si in sistemul nostru judiciar actual exista un fel de Curti cu Juri: in litigiile de munca, alaturi de judecatorul profesionist, in completele de judecata intra si asistenti judiciari, care nu sunt nici macar juristi de profesie.

In fine, am avut Curti cu Juri si in perioada interbelica, si nimeni nu a criticat acel sistem din perspectiva increderii in justitie.

PS

Evident, pentru a avea Curti cu Juri, este necesara modificarea si amendarea legislatiei procesuale. Deocamdata, insa, Ministerul Justitiei are ca prioritate desfiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie…

PPS

Stiu ca textul de mai sus este lung. Dar, pe de o parte, nici nu putea fi scurt. Pe de alta parte, nimeni nu trebuie sa isi piarda vremea cu textele mele lungi.

Prof. univ. dr. avocat Gheorghe Piperea

* Text preluat de pe pagina de Facebook a autorului.