Muncitori constructii (foto: pxHere)

Comisia a prezentat miercuri recomandări specifice fiecărei țări în care furnizează orientări de politică economică tuturor statelor membre ale UE, în contextul pandemiei cauzate de coronavirus. În centrul acestor recomandări se află problemele cele mai urgente cauzate de pandemie și relansarea creșterii durabile.

În cazul României, i se recomandă să întreprindă acțiuni astfel încât:

  • Să aplice politici fiscal-bugetare conforme cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 și să ia totodată toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. Să evite adoptarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Să consolideze reziliența sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce privește personalul medical și produsele medicale, și să îmbunătățească accesul la serviciile de sănătate.
  • Să ofere soluții adecvate de substituție a veniturilor și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți. Să atenueze impactul crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru și a unor măsuri de activare. Să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure accesul egal la educație.
  • Să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii independenți. Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția ecologică și digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere.
  • Să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.

Reorientarea pachetului semestrului european

Strategia anuală privind creșterea durabilă a prezentat în linii mari strategia Comisiei în materie de creștere, care are la bază promovarea unei durabilități competitive și urmărește edificarea unei economii care să se afle în serviciul cetățenilor și să fie benefică pentru planetă. Criza cauzată de pandemie evidențiază în continuare importanța capitală a acestei strategii. Recomandările abordează cele patru dimensiuni ale durabilității competitive, și anume stabilitatea, echitatea, durabilitatea mediului și competitivitatea, și pun un accent deosebit pe sănătate. De asemenea, recomandările reflectă angajamentul Comisiei de a include obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite în semestrul european, deoarece acestea oferă un cadru integrat care înglobează preocupările legate de sănătatea publică și de aspectele sociale, de mediu și economice.

Recomandările vizează aspecte precum investițiile în sănătatea publică și în reziliența sectorului sănătății, menținerea ocupării forței de muncă prin scheme de sprijin pentru venit în beneficiul lucrătorilor afectați, investițiile în oameni și competențe, sprijinirea sectorului corporativ (în special a întreprinderilor mici și mijlocii) și luarea de măsuri împotriva planificării fiscale agresive și a spălării banilor. Redresarea trebuie să fie însoțită de investiții, astfel încât să poată remodela economia UE, confruntată cu tranziția digitală și cea verde.

Anul acesta, recomandările bugetare specifice fiecărei țări sunt calitative, abătându-se de la cerințele care s-ar aplica în mod normal în acest domeniu. Recomandările țin seama de activarea clauzei derogatorii generale, propunând statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru combaterea eficace a pandemiei, susținerea economiei și sprijinirea redresării. Atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, ar trebui ca politicile bugetare să urmărească obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității datoriei, precum și intensificarea concomitentă a investițiilor.

Monitorizarea evoluțiilor bugetare

Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru toate statele membre în afară de România, care este deja inclusă în componenta corectivă a pactului.

Comisia are obligația de a elabora aceste rapoarte pentru statele membre care și-au exprimat intenția, din motive legate de coronavirus, de a încălca pragul de deficit de 3 % în 2020 sau cu privire la care Comisia estimează că vor încălca acest prag. Rapoartele pentru Franța, Belgia, Cipru, Grecia, Italia și Spania evaluează, în plus, gradul în care aceste state membre au respectat criteriul datoriei în 2019, pe baza datelor confirmate și validate de Eurostat.

Aceste rapoarte iau în considerare impactul pandemiei cauzate de coronavirus asupra finanțelor publice naționale. Având în vedere incertitudinea excepțională legată de impactul macroeconomic și fiscal de proporții al pandemiei, Comisia consideră că, în acest stadiu, nu ar trebui luată o decizie cu privire la aplicarea procedurii de deficit excesiv în cazul statelor membre.