Pasajul Ciurel / sursa: pmb.ro

Pasajul rutier Ciurel din Capitală se va deschide sâmbătă, a anunțat primarul Gabriela Firea. Cu o lungime de aproximativ 1 kilometru, din care un sfert reprezintă podul peste Dâmbovița, construcția a costat 50 de milioane de euro, potrivit primarului. Pasajul urmează să facă legătura cu autostrada A1.

„Vă anunț cu mare bucurie că am finalizat cea mai mare lucrare de infrastructură din Capitală din ultimii 30 de ani, Podul Ciurel – Nod Virtuții, pe care se va putea circula începând sâmbătă, 19 septembrie. Nodul Virtuții nu este un simplu pod, ci este o construcție de infrastructura extrem de complexă, formată dintr-un pod hobanat peste Dâmbovița, două pasaje supraterane peste Șoseaua Virtuții și un pod la nivelul solului peste Râul Dâmbovița” a declarat Gabriela Firea, potrivit unui comunicat al Primăriei.

„Pasajul Ciurel care va fi inaugurat sâmbătă în București nu ajută la mare lucru, este mai degrabă o operațiune de imagine”, declară la RFI candidatul independent la Primăria Capitalei Nicușor Dan, susținut de PNL și USR PLUS.

Nicușor Dan crede că Pasajul Ciurel ”din păcate, nu ajută la mare lucru. Este un pasaj prin care mașinile care vin pe Splaiul Independenței pot să facă stânga și dreapta pe Șoseaua Virtuții. Asta este tot ce aduce acest pasaj. Este mai mult o operațiune de imagine, decât un beneficiu concret pentru oraș”.

El spune că ”problema fundamentală a acestui mandat în ceea ce privește infrastructura rutieră este cantitatea de investiție publică în infrastructura rutieră, care este derizorie, la nivelul a 70 de milioane de euro în patru ani de mandat”.

”Este inutil, existând variante mai ieftine și care s-ar putea realiza mult mai rapid. „Printre soluții se numără realizarea unei străpungeri care să continue stradă Preciziei până în centură Capitalei, realizarea unei străpungeri pe stradă Liniei, unde se află o cale ferată abandonată și unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului până la centură. O altă soluție ar fi realizarea unei străpungeri în continuarea bulevardului Timișoara, această ar avea câteva sute de metri până la centură și s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fără să fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)”, a declarat Victor Rausse, unul dintre cetățenii afectați de proiect, potrivit HotNews.ro.

Lucrările la pasaj au fost blocate mai mulți ani în instanță din cauza litigiilor cu cetățenii din zonă, printre care Mihai Daneș, aceștia au acuzat însă mai multe abuzuri făcute de Primăria Capitalei.

Primarul Gabriela Firea dă vina pentru întârzieri pe unul dintre cetățenii din zonă care a încercat blocarea podului în instanță deoarece se construia extrem de aproape de casa lor. Gabriela Firea spune că respectivul cetățean este unul dintre fondatorii asociației Salvați Bucureștiul și prieten cu Nicușor Dan, iar procese intentate de aceștia au cauzat municipalității pierderi de 10 milioane de euro.

11 ani de întârzieri. Cum arăta proiectul original

Acest plan a fost gândit ca o alternativă la Bd. Iuliu Maniu, care să asigure conexiunea dintre Autostrada A1 și Splaiul Independenței, traversând orașul la limita dintre cartierul Militari și localitatea Roșu. Noul drum ar trebui să aibă trei benzi pe sens și aproximativ 8,3 km în total. Contractul a fost semnat în noiembrie 2007 de primarul Videanu cu asocierea Max Boegl-Astaldi-Euroconstruct, cu termen de finalizare de 35 de luni, de la data începerii.

În iulie 2016, Gabriela Firea anunța că penetrația va avea doar două benzi pe sens în loc de trei, renunțându-se la drumurile colectoare, argumentând că, astfel, se vor diminua costurile prin evitarea exproprierilor de locuințe construite recent.

Datele tehnice ale construcției sunt următoarele:

  • Lungime totală – aproximativ 1 kilometru
  • Lungime pod hobanat – circa 235 de metri
  • Înălțime pilon central – 68,2 metri
  • Număr de structuri – 12 pasaje rutiere și un pod hobanat
  • Număr de hobane – 24 perechi de hobane

Pentru realizarea proiectului au fost folosite:

  •  66.000 metri cubi de pământ pentru terasamente
  •  20.000 metri cubi de balast stabilizat
  •  11.000 tone de asfalt
  •  40.000 metri cubi de beton
  • 5.150 tone tablier și armătură metalică
  • 310 tone oțel pentru hobane
  • 13 kilometri de bordură
  • 7.5 kilometri de parapete