Partea a doua a interviului acordat de istoricul Marius Oprea despre implicarea serviciilor secrete achizițiile de medicamente. Marius Oprea arată cum mafia politico-economică, prin implicarea serviciilor secrete, a distrus părți din economia națională după 1990 dar și prejudicii dinainte de căderea comunismului.

Rep.: … Poporul român, cel care plătește întotdeauna aceste pagube….

Marius Oprea: Așa este. Așa plătim și măștile luate la suprapreț, mănușile luate la suprapreț și echipamentele medicale luate la suprapreț, furnizate de firmele agreate de servicii sau controlate de servicii, care au contracte, iată, non-stop și greu de estimat acum la ce valoare se ridică, cu spitalele din România. Am aflat că DNA-ul a deschis dosare penale pentru 33 sau 35 de cazuri.

Rep.: Asta vroiam să vă întreb, mai ales că Stăinu-Cercel și doctorul Arafat au cerut, la un moment dat, imunitate pentru aceste achiziții făcute pe timp de criză.

Marius Oprea: Acum, nu știu dacă ei personal s-au implicat în asemenea achiziții. Mi s-ar părea cel puțin dubios ca tu, din poziția pe care o ocupi, să te ocupi și de asemenea mărunțișuri. Pentru că, în fond, ar fi niște mărunțișuri. Cei doi ar fi trebuit să coordoneze strategiile în domeniu, nu să se implice în cumpărarea de măști, să fim serioși. Dacă au făcut așa ceva, din start e ceva dubios la mijloc. Dar nu am obținut nici un fel de date cu privire la numărul firmelor implicate în aceste dosare, la numărul de persoane implicate în aceste dosare și așa mai departe. Mi-e teamă că, pe măsură ce vor avansa cercetările, vom avea, ca în povestea “Zece negri mititei”, adică o să scadă din ce în ce numărul, pentru că o să intervină ceea ce se numește într-o astfel de operațiune „brațul de protecție”. Există două tipuri de braț de protecție al unor afaceri oneroase: cel politic și cel – să zicem – ocult, care vine din sfera serviciilor și a instituțiilor de forță din România. Fie că ești nepotul unui mare oficial din servicii, cum e cazul unui nepot al lui Coldea care, la un moment dat a fost asociat cu Vivian Trading, din firma lui Dracea, în reabilitarea Spitalului Județean Ilfov – e vorba de un nepot al generalului Coldea – fie că există un braț de acoperire politic, deci la nivelul guvernamental ești o persoană agreată pentru ca ai sponsorizat partidul care a câștigat alegerile, ai impus guvernul, și așa mai departe, dar cel mai de temut în opinia mea sunt aceste firme pe care nu le poți cunoaște. Nici nu știu de unde au venit. Cine sunt respectivii care câștigă licitații după licitații. Tu te chinui, de bună credință, cu caiete de sarcini, să calculezi ce-ai putea să realizezi din acel caiet de sarcini, ce nu, dacă îți convine sau nu, să te străduiești să concurezi, de bună credință pentru obținerea unui contract, și când colo el este deja luat, dinainte de a fi postat, în cazul acestor încredințări directe.

Rep.: Vorbeați de brațul acesta de protecție care intervine atunci când trebuie aplicată legea. Pe vremea când lucrați ca și consilier pentru acțiunile acestea anticorupție…

Marius Oprea: Erau foarte mari presiunile și atunci. Pot să vă spun că existau foarte puțini procurori și polițiști de încredere, ca să zic așa, care nu erau controlați politic de către PDSR-ul îl de atunci – pentru că ei proveneau, vrând-nevrând, dintr-un sistem care-i angajase, îi promovase și așa mai departe. Fiindcă noi a trebuit să lucrăm, practic, cu oamenii fostului regim, pentru că nu te poți apuca peste noapte să scoți din buzunar procurori și polițiști și așa mai departe. Și asupra acestora se exercitau foarte mari presiuni. Exista pe vremea respectivă un serviciul de informații în penitenciare – ulterior acest SIPA – care exercita presiuni asupra deținuților arestați, de pildă în operațiuni de contrabandă, să declare că în respectiva operațiune au fost băgați ba Dorin Marian, consilierul pe probleme de securitate națională a Președintelui, ba fiul președintelui și așa mai departe. Și tot felul de astfel de povești care după aceea mai și răsuflau în presă și, practic, au dus la o intoxicare publică într-o asemenea măsură, încât oamenii n-au mai reușit să discearnă ce era bun și ce era, de fapt, un fake în toată această luptă anticorupție din vremea administrației Constantinescu.

Totuși, atunci s-au reușit câteva lucruri notabile. Prima și cea mai puternică lovitură a fost dată de demantelarea, practic, a întregilor rețele de contrabandă cu țigări, alcool, operate de către mafia arabă în România, mafie controlată de PDSR, prin Doru Ioan Tărăcilă, și de către Serviciul Român de Informații, și așa mai departe, acoliți ai lor. Și toate acestea n-au mai putut funcționa. Dar, practic, după 2000, revenirea lui Ion Iliescu a însemnat revenirea acestui sistem.

 

Rep.: Îmi amintesc că i-a și grațiat pe cei condamnați pentru fapte de corupție în perioadă aceea…

Marius Oprea: Da, majoritatea celor treizeci și trei de generali din serviciile secrete care fuseseră trecuți în rezervă, mulți dintre ei în baza unor asemenea afaceri oneroase la care participaseră, fie au revenit în funcții, și chiar pe grade mai mari, au fost avansați de către Ion Iliescu, au primit funcții chiar mai importante unii dintre ei, fie, mă rog, au rămas la pensie nu din alte motive decât cele legate de vârstă. Vă pot da un exemplu, unul dintre cei retrași pe linie moartă în timpul administrației Constantinescu era colonelul Marian Ureche, care era profesor la Academia Națională de Informații, cu gradul de colonel. El a fost implicat, alături de Doru Ioan Tărăcilă, în construirea unei firme numite Argirom, care controla în vremea embargoului impus Iugoslaviei tot comerțul cu combustibil, contrabanda cu combustibil pe zona Clisurii. În față era scos un tânăr din Caransebeș, dacă nu mă-nșel, Iosif Armaș, care a fost și deputat PDSR la un moment dat, era administrator al acestei firme, în spatele căruia se afla, după cum am spus, fostul ministru de Interne Tărăcilă și cu acest colonel din SRI, Marian Ureche. Firma aceasta, Argirom, a cumpărat până și creanțele Vietnamului către România socialistă înainte de ’89, au adus mari cantități de orez din import, la fel, au făcut matrapazlâcuri pe-acolo, prin Vietnam, în urma cărora doi generali din armata vietnameză au fost executați. În fine, s-au întâmplat mulet asemenea afaceri, dar între altele au cumpărat și distrus și Băile Herculane. Tot ei sunt autorii acelui dezastru. Ei bine, după 2000, Marian Ureche revine pe cai mari, cu gradul de general și șefal Seviciului Independent de Protecție și Anticorupție din Ministerul Justiției. Sistem de informații care controla activitatea procurorilor, a ajudecătorilor și așa mai departe. Adică, sub pretextul luptei anticorupție li s-au făcut dosare cât se poate de personale, privind viața privată. Da? Pentru a fi șantajați și pentru a li se impune anumite sentințe în anumite cazuri. Pentru a controla Justiția, în ultimă instanță. A fost un sistem construit foarte eficient de către Adrian Năstase, cu sprijinul acestor persoane de genul lui Marian ureche, din SRI, dar care, iată, nu i-a folosit la nimic, că l-a moștenit Traian Băsescu. N-a apucat să-l rodeze prea mult pentru că, eu fiind numit în 2005 consilier pe probleme de securitate al primului ministru Tăriceanu, am redactat peste noapte o hotărâre de guvern prin care am desființat această SIPA și am convins-o pe doamna ministru al Justiției, Monica Macovei, de această oportunitate. A fost de acord și, peste noapte, a făcut acest lucru. Au fost prinși cu totul pe neașteptate de această desființare, ceea ce a reușit să ducă și la păstrarea în integralitate a dosarelor SIPA, despre a căror soartă nu mai se știe nimic, nici în prezent.

Rep.: Am avut de a face și avem de a face, iată, cu adevărate rețele de tip mafiot…

Marius Oprea: Da, bine înțeles. Securitatea constituise un asemenea sistem de tip mafiot. Ca să vă dau un exemplu: în arhivele ICE Dunărea, din care am apucat să văd câte ceva, există foarte multe contracte făcute de ICE Dunărea, prin care se derulau exporturile – inclusiv, de pildă, de pe ramura construcții de mașini din România – tractoarele de la Brașov sau autocamioanele de la Brașov plecând către țările arabe, nu puteau să plece prin contracte făcute de către respectivele întreprinderi cu beneficiarii din țările respective, ci doar prin ICE Dunărea, care percepea un comision de 50%. Deci, din valoarea unui tractor, jumătate o lua Securitatea, care exporta acel tractor. Asta a adus, practic, la falimentul acestei industrii și la – cel puțin în cazul Brașovului – la izbucnirea revoltelor de la Brașov din ’87, pentru că, pur și simplu, întreprinderile nu au mai avut lichidități să își mai plătească muncitorii. Oamenii au primit fluturașii de salariu, în toamna anului 1987 – o dată ce s-a trecut pe salarizarea pe principiul producție-marfă vândută și încasată – fluturași pe care scria 0 lei sau 5 lei sau 7 lei și așa mai departe. Iată că, în mod paradoxal, chiar Securitatea a dus la izbucnirea revoltelor de la Brașov din 1987.

Rep.: Este incredibil…

Marius Oprea: Acest sistem mafiot al comisioanelor, al căpușării unui sistem economic care putea, în limitele lui, să asigure o oarecare validitate, supraviețuire, regimului comunist, el însuși a dus la prăbușirea economică a regimului comunist din România. Deci, practic, chiar această aripă economică a Securității, pusă de Ceaușescu să aibă ca prim obiectiv aportul valutar, a fost cea care a distrus ce mai era viabil din economia socialistă.

Ca o paranteză, contabilul șef al acestui serviciu de aport valutar special a ajuns mai apoi prim ministru al României. Este vorba de domnul Teodor Stolojan. Iată deci, o supraviețuire a structurilor fostei Securități, de natură transpartinică, pentru că nu, nu putem… Bine, pe cei mai mulți protectori ai lor, politici, îi găsim în fostul Front al Salvării Naționale, în evoluțiile lui ulterioare. Dar ei și au găsit, bine mersi, înalți protectori și în restul partidelor. Mai puțin în Partidul Național Țărănesc. De aceea, acesta acest partid a și dispărut.

Rep.: Îmi amintesc cum Seniorul Corneliu Coposu spunea, în urmă cu aproape 30 de ani, că se teme cel mai mult de situația în care, la un moment dat, vom avea același FSN împărțit și pe partea dreaptă și pe partea stângă a eșicherului politic…

Marius Oprea: Păi, într-un fel, acesta a fost visul exprimat în mod clar de Ion Iliescu pe la sfârșitul lui decembrie 1989 când, el nefiind de acord cu pluralismul politic, a spus: da, vom avea pluralism în cadrul Frontului.

Rep.: În discuția cu Tiajelnikov, ambasadorul URSS…

Marius Oprea: Da, din nefericire, asta și avem. Pentru că, iată, prin fuziunea cu Partidul Democrat, provenit din Frontul Salvării Naționale, PNL a preluat o aripă  din FSN… Acum nu știm exact în ce cuantum, cine pe cine a preluat.

 

VIDEO. INTERVIU. Marius Oprea, despre implicarea serviciilor secrete în achizițiile de medicamente: Cum poate o firmă să câștige 80 de contracte în primul minut după publicarea acestora (I)